O persoana care are exclusiv venituri din activitati independente (PFA, drepturi de autor, conventie civila) trebuie sa cotizeze si, implicit, sa munceasca de trei ori mai mult decat o persoana salariata, ca sa poata iesi la pensie.
Stagiul minim de cotizare pentru pensionare anticipata va fi de 15 ani, incepand din 2015, iar cel complet, de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. In aceste conditii, conform logicii Ministerului Muncii, persoanele care vor contribui, potrivit actualelor norme de aplicare a OUG nr. 58 din 2010, la sistemul public de pensii ar trebui sa munceasca 45 de ani, pentru stagiul minim de cotizare, si cel putin 90 de ani, pentru un stagiu complet, pentru a primi pensie. Cum s-a ajuns la aceasta situatie nu numai discriminatorie, ci de-a dreptul aberanta? Conform normelor, stagiul de cotizare in sistemul public de pensii pentru persoanele cu venituri profesionale se stabileste prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contributie individuala (10,5%) si cota de contributie de asigurari sociale aprobata pentru locurile de munca in conditii normale, adica 31,8%. Practic, stagiul va fi determinat ca raport intre 10,5% si 31,8%, reprezentand aproximativ 1/3 din perioada de cotizare.
Culmea impozitarii
„Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care insemna ca mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decat sa fure. Precizarea consta in stabilirea stagiului de cotizare pe baza raportului dintre cota individuala si cota totala de contributii de asigurari sociale, egal cu 0,33. Acest raport cumulat cu stagiul minim de cotizare de 15 ani inseamna ca persoanele care realizeaza doar venituri din drepturi de autor sau profesii independente ar reusi sa primeasca pensie doar daca ar munci peste 45 de ani“, explica Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
De la aparitia normelor in Monitorul Oficial si pana acum, dezbaterea s-a concentrat in jurul calculului si platii contributiilor, pentru ca textul normelor, in loc sa clarifice aceasta problema, mai mult a bulversat firmele si expertii in fiscalitate. Deja, fara a recunoaste ca reglementarile sunt in parte inaplicabile sau aberante, Ministerul Muncii a inceput sa emita proiecte de modificare a acestora. Un prim proiect, postat pe site-ul ministerului pentru dezbatere, regleaza aberatia stagiului de cotizare, eliminand actualul raport de o treime. Pana la aprobarea acestui proiect, in cazul in care va trece de Executiv, sunt de asteptat si alte modificari, absolut necesare.
„Noile reglementari aduc o imensa incertitudine cu privire la prestatiile sociale. Sa luam un exemplu: desi normele prevad o echivalare a stagiului de cotizare, este usor de observat ca, in baza acestui calcul, se poate ajunge la situatii paradoxale: o persoana care a obtinut 20 de ani doar venituri din drepturi de autor, daca a avut venituri constante si considerabile, poate echivala 60 de ani de stagii cumulate, dar daca nu a avut venituri destul de ridicate poate echivala 10 ani sau mai putin. Pentru pensie trebuie sa existe o perioada minima de cotizare si, in aceasta situatie, persoana care are venituri din activitati independente ar putea fi nevoita sa contribuie peste varsta de pensionare pentru a atinge acest prag minim“, spune Emilia Dragu, partner TaxHouse.
Textul normelor abunda in exprimari echivoce. Una dintre acestea se refera la exceptarea de la plata contributiilor pentru „persoane asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale“. Din aceasta prevedere se poate intelege ca o persoana asigurata in sistemul pensiilor private ar fi scutita.
Insa, dupa cum observa Sorin Istrate „probabil legiuitorii s-au gandit doar la sistemele de pensii pentru avocati, militari si altii asemenea. Asa cum a fost introdus textul in actul normativ, acesta lasa loc la interpretari. Si totusi, de ce anumite categorii de persoane ar fi exceptate, atata timp cat toti ar trebui sa fim egali in fata legii?“.
Care beneficii?
Un alt beneficiu incert pentru noii contributori este indemnizatia de somaj. Desi contributia a devenit obligatorie de la 1 iulie, Ministerul Muncii spune ca spre sfarsitul anului va modifica legea sistemului de somaj pentru a-i include pe noii beneficiari.
„Contributia prevazuta de norme contravine prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj. Asimilarea neconditionata a anumitor tipuri de venituri cu cele din exercitarea unei activitati cu titlu profesional conduce la aberatia obligativitatii contributiei fara ca persoana sa beneficieze de prestatia sociala. Un traducator, de exemplu, poate sa aiba cateva proiecte majore pe an si in restul timpului sa caute proiecte (nu un loc de munca, cum precizeaza Legea nr. 76). Sa intelegem ca perioada in care cauta proiecte este considerata somaj?“, conchide Emilia Dragu. In loc sa dea raspunsuri, normele – „un act normativ struto-camila“, dupa cum il numeste Sorin Istrate – demonstreaza ca singurul scop al noii legislatii este sa aduca, cu orice pret, mai multi bani la buget.
Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care inseamna ca mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decat sa fure.
Sorin Istrate, managing partner Contexpert
Autor: Diana Zaharia / CAPITAL
© 2024 Contexpert Consulting SRL. Toate drepturile rezervate.
Pentru comentarii si / sau sugestii utilizati formularul din pagina de Contact.