Companiile isi vor putea esalona, in conditii mai bune, datoriile la buget, statul renuntand la garantiile cerute acum. Masura ar putea avea insa efect de bumerang pentru bun-platnici.
Conditiile de esalonare la plata a datoriilor restante catre bugete ar urma sa devina mai relaxate. Constituirea de garantii va fi eliminata in unele cazuri, dobanzile vor fi mai mici decat cele actuale, iar perioada ar urma sa creasca pana la cinci ani fata de sase luni, in prezent.
Proiectul, elaborat la inceputul lunii martie de Ministerul Finantelor, este o varianta mult imbunatatita in favoarea companiilor fata de cea aflata in vigoare. De altfel, legislatia referitoare la inlesnirile la plata, reintrodusa in vara lui 2009, dupa declansarea crizei economice, este la a doua modificare. Primele prevederi in acest sens, care au fost puse in practica jumatate de an, nu au avut un impact semnificativ, mai putin de 300 de firme primind aprobarea de a-si esalona restantele in acea perioada. Anul trecut, insa, dupa ce criteriile de acordare au devenit mai lejere, in urma modificarii lor de catre Parlament, peste 7.200 de companii au apelat la aceasta facilitate.
Acum, Ministerul Finantelor vrea sa devina un creditor mai permisiv. Motivul: volumul arieratelor fiscale executabile a crescut cu 32% in 2009 fata de 2008 si cu 20% in 2010 fata de 2009.
Statul, creditor prudent?
„Scopul urmarit printr-o astfel de propunere legislativa este, pe de o parte, depasirea de catre contribuabili a dificultatilor generate de lipsa disponibilitatilor banesti si, pe de alta parte, prevenirea formarii de noi datorii din partea acestora, asigurandu-se in acelasi timp ca statul se comporta ca un creditor prudent in ceea ce priveste incasarea veniturilor la bugetul general consolidat“, explica Ministerul Finantelor, in nota de fundamentare a proiectului.
Un proiect inca ambiguu
Totusi, forma actuala a proiectului are numeroase necunoscute si este imposibil de pus in practica fara norme care sa clarifice intelesul unor termeni. De exemplu, proiectul ii vizeaza pe cei care se afla „in dificultate generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti, conform criteriilor economico-financiare“. Asa cum remarca Sorin Istrate, managing partner Contexpert, atata timp cat „nu stim ce fel de criterii sau indicatori economico-financiari vor fi luati in considerare pentru determinarea starii de dificultate, nu stim in acest moment daca aceste criterii sunt obiective sau pot lasa loc de interpretari si nici ce contribuabili ar putea sa se incadreze pentru a putea solicita esalonarea datoriilor“.
Proiectul este ambiguu si in privinta garantiilor, mai exact a plafonului de la care statul nu le va mai solicita. „In acest moment, nu avem informatii despre valoarea debitelor esalonate pentru care nu se vor solicita garantii, nefiind astfel in masura sa apreciem daca aceasta prevedere poate da nastere la abuzuri din partea companiilor care oricum nu isi platesc la timp datoriile. Pe de alta parte, in situatia in care contribuabilul este obligat la constituirea de garantii pentru a putea obtine esalonarea, in cazul in care garantia constituita este in bunuri, valoarea acestora, stabilita conform unui raport de evaluare, va trebui sa depasesca cu pana la 40% valoarea sumelor esalonate, in functie de perioada de esalonare“, spune Sorin Istrate.
Totodata, proiectul propune dobanzi mai mici decat cele actuale, de 0,05% pe zi, si exceptarea de la penalitati. Astfel, dobanda ar urma sa fie de 0,03% pe zi, daca se constituie intreaga garantie sub forma scrisorii de garantie bancara si/sau consemnare de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei, si de 0,04% pentru celelate tipuri de garantii.
Abuzuri ale companiilor
„Avand in vedere ca sumele admise la esalonare nu vor fi purtatoare de penalitati, ci doar de dobanzi de intarziere, este posibil ca metoda esalonarii datoriilor sa fie aplicata in mod abuziv de catre unii contribuabili, in detrimentul celorlalti, care fac eforturi sa isi achite la timp datoriile catre buget. Astfel, ar putea exista companii care, in loc sa apeleze la creditare pentru finantarea activitatii curente, ar putea prefera sa nu isi achite datoriile catre buget si sa solicite esalonarea acestora la costuri cuprinse intre 10,95% si 14,6% pe an, folosindu-si astfel lichiditatile pentru alte scopuri“, arata Sorin Istrate. Istoria inlesnirilor la plata, din Romania – insemnand fie esalonari si amanari la plata, fie scutiri de datorii bugetare – arata ca aceste masuri au adus mai multe dezavantaje decat avantaje atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru buget.
Atunci cand s-au acordat facilitati, mediul concurential a fost distorsionat pentru ca firmele bun-platnice au fost vadit defavorizate fata de cele datornice, care, in multe situatii, au primit inlesnirile preferential. In acelasi timp, practica stergerilor de datorii si esalonari la plata a generat un cerc vicios in economie.
Gaurile din bugetul pagubit de rau-platnici au fost acoperite prin majorari de taxe si impozite sau imprumuturi ale statului. in actualul proiect, Ministerul Finantelor da asigurari ca va fi un creditor prudent al companiilor, asa cum nu a reusit sa fie in anii in care parazitarea bugetului devenise strategie de „afaceri“ pentru multe firme.
Autor: Diana Zaharia
© 2026 CONTEXPERT AUDIT & ADVISORY SRL. Toate drepturile rezervate.
Pentru comentarii si / sau sugestii utilizati formularul din pagina de Contact.